Despre intelepciune si cunoastere

Aproximativ intre anii 1050 si 1122 a trait in Persia, Omar Khayyam. Om de stiinta ilustru al epocii sale si, in acelasi timp, unul din marii poeti ai omenirii, spunea in unul din catrenele sale:

"Nu judeca pe nimeni, ci cata sa-ntelegi.
Eu beau, dar aminteste-ti ca ai si tu pacate.
De vrei s-ajungi la pace si seninatate,
Apleaca-te asupra durerii lumii-ntregi".

De multe ori judecam oamenii din jurul nostru fara a incerca macar sa intelegem. Ii judecam pur si simplu, si ii catalogam dupa propria noastra experienta de viata. Nu incape aici o masura: bine sau rau. Este problema de intelepciune. Pana cand omul ajunge la pacea interioara este intr-un mare dezacord cu el insusi si cu lumea inconjuratoare. Atunci cand ai acumulat in suflet prea multa durere, cand ai trait o buna perioada de timp cu acest sentiment, ai nevoie de eliberare ca de aer. Din aceasta clipa incepe drumul anevoios spre armonie, liniste si pace.

"Cand te-a secat de lacrimi viata care doare,
Gandeste-te la roua din geana unei flori.
Si cand ai vrea ca noaptea din urma sa coboare,
Gandeste la trezirea unui copil in zori".

Omul va cauta mereu ceea ce i se potriveste. Va cauta oamenii care ii pot oferi prin bunavointa si puterea lor sufleteasca acele simple cuvinte si gesturi care sa-l faca sa zboare spre lumina.

"Pe cei curati la suflet si luminati la minte
Neancetat sa-i cauti. Si fugi de tonti si rai.
Daca-ti va da otrava un intelept, s-o bei -
Si-arunca antidotul, un prost de ti-l intinde".

Omul mereu s-a inspirat dupa natura. In momentele lui bune si rele aici si-a gasit linistea.


"Priveste cedrul mandru! Atatea brate are!
Dar nu ca sa cerseasca, ci ca s-adune soare.
Si limbi nenumarate au nuferii si crinii.
Vorbesc insa limbajul tacerii si-al luminii".

Omului i-au fost daruite o multime de sentimente si emotii. Uneori ii este greu sa se descurce printre ele. Omul este mult prea preocupat si patruns de materialitatea lumii. Fizica cuantica a demonstrat ca si ultima particula ce se creda a fi materiala (nucleul) este doar informatie. Universul este energie si informatie. Daca ne-am da voie sa intelegem ca dincolo de tot zbuciumul nostru sufletesc este de fapt o pace profunda, am fi cu mult mai intelepti si relaxati. Dar avem nevoie de timp sa intelegem acest lucru. Omar Khayyam a simbolizat prin urmatorul catren efemeritatea zbuciumului nostru:

"Miresme, cupe, harfe si bucle aurii:
O, jucarii sfarmate de Vreme, jucarii!
Gand, fapta, renuntare, virtuti, cainti si rugi:
Cenusi pe care Timpul le spulbera, cenusi..."

Un mesaj de incurajare al poetului ar fi:

"Culege din viata tot ce-i suras si floare.
Serbeaza orice clipa! Ia cupa cea mai mare!
Alah nu tine seama de vicii sau virtuti.
Nu numara matanii, nici ochii ce-i saruti".